Skip to main content
Cum se face un test de cortizol

Cortizolul este o hormonă esențială produsă de glandele suprarenale, având un rol crucial în gestionarea stresului, reglarea metabolismului, menținerea tensiunii arteriale și influențarea funcției imunității. De asemenea, cortizolul ajută la reglarea nivelurilor de glucoză din sânge și are efecte antiinflamatorii. Nivelurile de cortizol sunt reglate printr-un sistem complex ce implică hipotalamusul, glanda pituitară și glandele suprarenale.

Cortizolul scăzut, cunoscut și sub denumirea de hipocortisolism, poate afecta grav sănătatea și poate indica o disfuncție a glandelor suprarenale sau a glandei pituitare. Această descriere detaliată explorează ce înseamnă cortizol scăzut, implicațiile sale pentru sănătate, simptomele asociate, modalitățile de testare acasă și metodele de tratament disponibile.

Ce înseamnă cortizol scăzut?

Cortizolul scăzut se referă la o reducere semnificativă a nivelurilor de cortizol din sânge sub limitele normale. Această condiție poate fi rezultatul disfuncțiilor în glandele suprarenale, care sunt responsabile de producerea cortizolului, sau a glandei pituitare care controlează funcția suprarenalelor prin secreția de hormon adrenocorticotropic (ACTH).

Cauze ale cortizolului scăzut:

  1. Boala Addison (Insuficiență suprarenală primară): Este o afecțiune autoimună în care glandele suprarenale sunt distruse, provocând o scădere semnificativă a producției de cortizol. Alte cauze pot include infecții, tumori sau leziuni ale glandelor suprarenale.
  2. Insuficiență suprarenală secundară: În această formă, cauza este disfuncția glandei pituitare care nu produce suficient ACTH pentru a stimula producția de cortizol în glandele suprarenale. Acest lucru poate fi cauzat de tumori pituitare, intervenții chirurgicale sau utilizarea prelungită a steroizilor care suprimă producția de ACTH.
  3. Insuficiență suprarenală terțiară: Este mai puțin frecventă și se referă la problemele la nivelul hipotalamusului, care afectează producția de ACTH.

Cortizolul scăzut este periculos pentru sănătate?

Da, cortizolul scăzut poate fi periculos pentru sănătate și poate duce la o serie de complicații grave:

  1. Criza adrenocorticală: Este o urgență medicală ce apare când nivelurile de cortizol scad drastic. Simptomele includ dureri abdominale severe, greață, vărsături, hipotensiune (tensiune arterială scăzută), confuzie și pierdere a conștienței. Această stare necesită tratament imediat cu corticosteroizi.
  2. Hipoglicemie: Cortizolul ajută la menținerea nivelurilor de glucoză din sânge. Lipsa de cortizol poate provoca scăderea nivelului de zahăr din sânge, ducând la slăbiciune, amețeli, transpirație și confuzie.
  3. Hipotensiune: Nivelurile scăzute de cortizol pot duce la scăderea presiunii arteriale, provocând amețeli și sincopă.
  4. Oboseală cronică: Deficiența de cortizol poate duce la oboseală extremă și slăbiciune generală, afectând calitatea vieții.
  5. Probleme gastrointestinale: Greața, vărsăturile și durerea abdominală pot fi frecvente la persoanele cu cortizol scăzut.
  6. Probleme emoționale și cognitive: Deficiența de cortizol poate influența starea de spirit, provocând depresie, anxietate și dificultăți de concentrare.

Care sunt simptomele cortizolului scăzut?

Simptomele asociate cu niveluri scăzute de cortizol includ:

  1. Oboseală extremă: Persoanele cu cortizol scăzut se simt adesea extrem de obosite, chiar și după odihnă adecvată.
  2. Pierderea inexplicabilă în greutate și lipsa apetitului: Deficiența de cortizol poate reduce apetitul și duce la pierdere de greutate fără un motiv evident.
  3. Slăbiciune musculară: Deficiența de cortizol poate provoca slăbiciune generalizată a mușchilor.
  4. Hipotensiune: Tensiunea arterială scăzută, care poate cauza amețeli, leșin și probleme de concentrare.
  5. Hipoglicemie: Scăderea nivelului de zahăr din sânge, care poate provoca tremurături, transpirație și confuzie.
  6. Pigmentarea pielii: În boala Addison, pot apărea modificări ale pigmentării pielii, mai ales în zone expuse la soare, cicatrici sau pliuri ale pielii.
  7. Probleme gastrointestinale: Greață, vărsături și dureri abdominale pot fi frecvente.
  8. Probleme emoționale și cognitive: Depresie, anxietate și dificultăți de concentrare sunt comune.

Pot să fac un test de cortizol acasă?

Da, este posibil să efectuezi teste de cortizol acasă, deși acestea sunt de obicei orientative și nu înlocuiesc evaluările medicale profesionale. Testele de cortizol acasă includ:

  1. Teste de salivă: Măsoară cortizolul din salivă și oferă informații despre nivelurile de cortizol pe parcursul zilei. Aceste teste pot fi utile pentru a evalua fluctuațiile cortizolului.
  2. Teste de urină: Unele teste de cortizol în urină măsoară cortizolul liber într-o urină colectată pe parcursul a 24 de ore.

Cum facem un test de cortizol acasă?

Pentru a efectua un test de cortizol acasă, urmează acești pași:

  1. Obține un kit de testare: Achiziționează un kit de testare pentru cortizol în salivă sau urină de la o sursă de încredere. Aceste kituri sunt disponibile în farmacii sau online.
  2. Colectează proba: Urmează instrucțiunile kitului pentru a colecta proba de salivă sau urină. Testele de salivă necesită de obicei colectarea probelor la diferite ore ale zilei pentru a evalua variația cortizolului.
  3. Trimite proba la laborator: Multe teste de acasă necesită trimiterea probelor la un laborator pentru analiză. Asigură-te că urmezi instrucțiunile pentru trimitere pentru a obține rezultate precise.
  4. Primește și interpretează rezultatele: După analizarea probelor, vei primi rezultatele. Dacă nivelurile de cortizol sunt anormale, este important să consulți un medic pentru evaluare suplimentară.

Cum funcționează testul de sânge pentru cortizol și testul ACTH (testul de încărcare cu cortizol)?

Testul de sânge pentru cortizol:

  1. Prelevare de sânge: Testul măsoară nivelul de cortizol din sânge, de obicei dimineața, când nivelurile sunt cele mai ridicate. Proba de sânge se analizează într-un laborator pentru a determina cantitatea de cortizol prezentă.
  2. Interpretarea rezultatelor: Nivelurile de cortizol sunt comparate cu valorile normale pentru ora la care a fost prelevată proba. Nivelurile scăzute pot indica hipocortisolism sau disfuncții ale glandelor suprarenale sau pituitare.

Testul ACTH (testul de încărcare cu cortizol):

  1. Testul de stimulare cu ACTH: Acest test evaluează răspunsul glandelor suprarenale la hormonul adrenocorticotropic (ACTH). Se măsoară nivelul de cortizol în sânge înainte și după administrarea ACTH.
  2. Procedură:
    • Măsurarea inițială: Se ia o probă de sânge pentru a măsura nivelul bazal de cortizol.
    • Administrarea ACTH: Se administrează ACTH sintetic prin injecție intravenoasă.
    • Măsurători ulterioare: Se iau probe suplimentare de sânge la intervale specifice (30 și 60 de minute după administrarea ACTH) pentru a măsura creșterea cortizolului.
  3. Interpretarea rezultatelor: O creștere semnificativă a nivelurilor de cortizol după administrarea ACTH sugerează funcționarea normală a glandelor suprarenale. Dacă nivelurile de cortizol nu cresc adecvat, poate indica insuficiență suprarenală primară sau secundară.

Tratarea cortizolului scăzut

Tratamentul pentru cortizolul scăzut implică înlocuirea cortizolului și gestionarea afecțiunii subiacente. Opțiunile de tratament includ:

  1. Terapia cu glucocorticoizi: Medicamentele precum hidrocortizonul, prednisonul sau dexametazona sunt utilizate pentru a înlocui cortizolul în organism. Doza și frecvența depind de severitatea deficienței și de recomandările medicului.
  2. Gestionarea crizelor adrenocorticale: Persoanele cu insuficiență suprarenală trebuie să fie educate despre cum să gestioneze o criză adrenocorticală, ceea ce poate implica utilizarea unei injecții de urgență cu glucocorticoizi în caz de boală severă sau stres acut.
  3. Ajustarea dozei în situații de stres: În perioade de stres intens sau boală, doza de glucocorticoizi poate necesita creștere temporară sub supravegherea medicului.
  4. Tratamentul cauzei subiacente: Dacă insuficiența suprarenală este cauzată de un tumor pituitar sau o infecție, tratarea acestei condiții subiacente este esențială pentru managementul pe termen lung.
  5. Educație și monitorizare: Pacienții trebuie să primească educație despre semnele unei crize adrenocorticale și să urmeze cu atenție recomandările medicului pentru ajustarea tratamentului.

Cortizolul scăzut este o afecțiune serioasă care necesită diagnosticare și tratament adecvat. Simptomele pot varia de la oboseală extremă și slăbiciune la crize adrenocorticale potențial letale. Deși testele acasă pot oferi informații preliminare, este esențial să obții un diagnostic precis și un tratament eficient sub supravegherea unui profesionist din domeniul sănătății. Terapia de substituție a cortizolului și gestionarea adecvată a stresului și a sănătății generale sunt cruciale pentru controlul insuficienței suprarenale și îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați.

Meduza Turritopsis dohrnii, cunoscută în mod popular ca "meduza nemuritoare", a atras atenția cercetătorilor din întreaga lume datorită capacității sale unice de a inversa ciclul de viață. Această…
Clostridium difficile, cunoscută și sub numele de C. difficile sau C. diff, este o bacterie care poate cauza infecții intestinale severe. Tratamentul infecțiilor cu C. difficile implică de obicei…
Durerea de cap poate avea numeroase cauze, iar uneori este dificil să se identifice cauza exactă. Iată câteva dintre cele mai comune cauze ale durerilor de cap:Tensiunea: Cefaleea de tensiune este…
H. pylori (Helicobacter pylori):H. pylori (Helicobacter pylori) este o bacterie care infectează stomacul uman. Această infecție este frecventă și poate provoca o serie de probleme de sănătate,…
Helicobacter pylori, denumită adesea H. pylori, este o bacterie gram-negativă care infectează mucoasa stomacului uman. A fost descoperită pentru prima dată în 1982 de către doi cercetători…
Artrita este o afecțiune medicală care implică inflamația unei sau mai multor articulații ale corpului. Articulațiile sunt zonele unde două oase se întâlnesc și permit mișcarea. Inflamația este…